Apele României sufocate de deșeuri

Apele României sufocate de deșeuri

Apele României și malurile acestora nu ar trebui să arate ca niște gropi de gunoi. România are nevoie de măsuri urgente din partea autorităților publice locale și centrale. Totodata, este nevoie parteneriate reale între mediul public, privat și societate civilă pentru a putea fi identificate și implementate cele mai bune soluții pentru prevenirea și combaterea poluării apelor cu deșeuri.

Acestea sunt principalele concluzii ale evenimentului de ecologizare, desfășurat sâmbătă, 29 august 2020, unde peste 75 de voluntari din județele Vâlcea, Sibiu și Argeș, s-au mobilizat pentru a curăța deșeurile din zona Defileul Oltului, în cadrul programului “Acționăm pentru Ape”,  inițiat de Act for Tomorrow cu sprijinul Kaufland România.

În total peste 200 de saci, însumând 1.500 kg de deșeuri, au fost strânși în 5 ore, atât de pe malurile râului Olt, cât și de pe apele acestuia.

Voluntarii au intervenit cu peste 20 bărci pneumatice și caiace în o parte din zonele cele mai afectate de poluarea cu deșeuri de pe râul Olt, unde covoare de PET-uri și alte deșeuri plutesc pe luciul apei. Pe malurile din zona Defileul Oltului au fost identificate și curățate numeroase mormane cu deșeuri abandonate de turiști sau pescari,.dar și aduse de apă. PET-uri, capace, pungi de chipsuri și de semințe,.caserole,.tacâmuri de unică folosință, materiale de construcții, încălțăminte, mucuri de țigară,.animale moarte,.toate se află pe malurile apelor din România. Apele României sufocate de deșeuri

La începutul lunii iulie în acest an,.Președintele Ungariei, János Áder, a transmis o scrisoare către președintele României, Klaus Iohannis prin care îi cerea ca România să adopte măsuri urgente pentru a preveni și combate poluarea cu deșeuri a apelor din România, în contextul în care cantități semnificative de deșeuri ajung în apele din Ungaria prin Someș și Tisa.

Deșeurile abandonate în ape pun în pericol viețile peștilor care înoată în râuri, dar și sănătatea noastră.

Ele rezistă mult după moartea animalelor acvatice și chiar și a omului. O doză de aluminiu trăiește 200 de ani în natură,.un PET neridicat de pe apă sau mal rezistă 450 de ani, o pungă de chips-uri abandonată în natură e mai longevivă decât unii oameni – 75 de ani,.iar sticla rezistă 1 milion de ani, adică rămâne în natură pentru totdeauna. De asemenea, potrivit studiilor de specialitate o persoană ingerează cel puţin 50.000 de particule de plastic pe an și inspiră o cantitate similară, iar săptămânal în corpul omului ajung 5 grame de plastic,.echivalentul unui card bancar.

Poluarea cu micro-plastic este generată în special de dezintegrarea deşeurilor din plastic și este omniprezentă pe planetă. Cercetătorii au găsit micro-plastic în toate mediile: în aer,.în sol, în râuri și în cele mai adânci oceane ale lumii,.dar și în apa de la robinet,.în apa îmbuteliată, în fructe de mare,.în bere și în probele de materii fecale umane,.o confirmare că oamenii ingerează particulele. Apele României sufocate de deșeuri

Acțiunea de ecologizare realizată sâmbătă pe râul Olt ne-a demonstrat încă o dată că problema deșeurilor din ape nu mai poate fi trecută cu vederea. România are nevoie de programe de educare a cetățenilor, de infrastructură de colectare adecvată și de programe naționale prin care deșeurile existente în ape să fie colectate și revalorificate. Țara noastră riscă noi pandemii dacă nu protejăm apele de pe teritoriul nostru. a declarat Andrei Coșuleanu, președintele Asociației Act for Tomorrow.

 

Distribuie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.